Ia românească are o multitudine de calități:
1. Este inimaginabil de romantică: oferă volum bustului, are un efect optic de subțiere a taliei, are broderii delicate.
2. Este foarte comodă: este lejeră, amplă, nu încorsetează nici trupul, nici talia, nici brațele.
3. Este fluidă, confecționată din materiale naturale (bumbac sau in), care nu conțin elastan sau poliester, ci doar texturi non-alergice, care sunt blânde cu pielea ta.
4. Este originală, unică, elegantă: a fost muza multor artiști plastici.
Cu toate acestea, dacă nu ai o ie, nu-ți prea vine să-ți cumperi una! Iar dacă ai achiziționat deja o ie, e un chin să o porți! Te-ai întrebat de ce?!
Rămâi alături de noi: te vom învăța cum să-ți coși propria ie! Chiar dacă nu vei da curs invitației noastre, vei învăța ce să urmărești atunci când cumperi una!
Rămâi alături de noi! Și nu uita să urmărești pagina de facebook IA ROMÂNEASCĂ
Ia românească
luni, 5 decembrie 2016
duminică, 4 decembrie 2016
Cum recunoști o ie tradițională?
Fiecare fată avea ia ei. Și nu doar una, ci chiar mai multe: una de mers la horă, alta de purtat la biserică, ba chiar și pentru muncă. În funcție de importanța evenimentului, bluza ei avea mai multă sau mai puțină broderie. Așadar, nu putem spune că ia este una tradițională doar pentru că are mai multă broderie.
Iarna, pentru că era mai puțin de lucru afară, fetele se strângeau la șezătoare și coseau ii. Rolul acestor șezători era extrem de practic: făceau economie de lumânări (pe atunci nu aveau curent electric!), făceau economie de lemne, dar mai ales învățau una de la alta să facă cele mai frumoase ii.
Familiile fără fete nu erau considerate prea norocoase, pentru că nu avea cine broda iile și cămășile de sărbătoare. Fetele brodau iile și cămășile pentru întreaga familie: pentru mama, pentru bunici, pentru frați, pentru tata, pentru surori. Cromatica folosită era aleasă atât în funcție de evenimentul unde urma să fie purtată ia, dar și în funcție de vârsta persoanei care urma să o îmbrace. Așadar, nici cromatica nu ne permite să diferențiem prea mult ia tradițională de cele false.
Totuși, există câteva elemente care - indiferent de zona etnografică - sunt comune tuturor iilor:
- tiparul
- modul în care este dispusă broderia
- țesătura
- felul în care bluza este încrețită la gât
Susține cu un LIKE pagina noastră de facebook și vei afla mai multe lucruri interesanta despre IA ROMÂNEASCĂ!
Iarna, pentru că era mai puțin de lucru afară, fetele se strângeau la șezătoare și coseau ii. Rolul acestor șezători era extrem de practic: făceau economie de lumânări (pe atunci nu aveau curent electric!), făceau economie de lemne, dar mai ales învățau una de la alta să facă cele mai frumoase ii.
Familiile fără fete nu erau considerate prea norocoase, pentru că nu avea cine broda iile și cămășile de sărbătoare. Fetele brodau iile și cămășile pentru întreaga familie: pentru mama, pentru bunici, pentru frați, pentru tata, pentru surori. Cromatica folosită era aleasă atât în funcție de evenimentul unde urma să fie purtată ia, dar și în funcție de vârsta persoanei care urma să o îmbrace. Așadar, nici cromatica nu ne permite să diferențiem prea mult ia tradițională de cele false.
Totuși, există câteva elemente care - indiferent de zona etnografică - sunt comune tuturor iilor:
- tiparul
- modul în care este dispusă broderia
- țesătura
- felul în care bluza este încrețită la gât
Susține cu un LIKE pagina noastră de facebook și vei afla mai multe lucruri interesanta despre IA ROMÂNEASCĂ!
„La Blouse Roumaine“
În aprilie 1940, cel mai important pictor al secolului al XX-lea, Henri Matisse, a terminat pictura intitulată „La Blouse Roumaine“, care avea să devină simbolul unei mişcări artistice universale.
Henri-Émile-Benoît Matisse s-a născut la 31 decembrie 1869, în localitatea La Cateau-Cambresis. Pânza de dimensiuni 92 x 73 centimetri avea fundal roşu, iar elementul central era o bluză albă cu însemne populare de o neasemuită frumuseţe. Pentru a nu lăsa loc nici unei interpretări, artistul i-a pus numele „La Blouse Roumaine“ Lucrarea a fost începută la Paris şi terminată la Nisa și a făcut celebră în lume ia noastră românească.
Henri-Émile-Benoît Matisse s-a născut la 31 decembrie 1869, în localitatea La Cateau-Cambresis. Pânza de dimensiuni 92 x 73 centimetri avea fundal roşu, iar elementul central era o bluză albă cu însemne populare de o neasemuită frumuseţe. Pentru a nu lăsa loc nici unei interpretări, artistul i-a pus numele „La Blouse Roumaine“ Lucrarea a fost începută la Paris şi terminată la Nisa și a făcut celebră în lume ia noastră românească.
Henri-Émile-Benoît Matisse s-a născut la 31 decembrie 1869, în localitatea La Cateau-Cambresis
Citeste mai mult: adev.ro/o1fygt
Citeste mai mult: adev.ro/o1fygt
Abonați-vă la:
Postări (Atom)



